Dragobetele în mitologia românească: semnificații, ritualuri și diferențierea de Valentine's Day

23/02/2016

Despre Dragobete nu știam mai nimic, doar c-ar fi echivalentul românesc al lui Saint Valentine de peste hotare. Ca mulți dintre noi, de altfel. Nu știam că este o sărbătorire a Naturii, a fertilității și iubirii ludice, a legămintelor, care izvorăște din timpurile strămoșilor-păsări. Și cât respect există, în unele comunități care nu-și uită istoria, față de ritualurile și simbolurile savuroase din jurul acestui Logodnic al Păsărilor… Pe care le voi istorisi, cu drag, în cele ce urmează.

Comemorarea Dragobetelui poporul o leagă de zilele începutului împerecherii păsărilor, care se strâng în stoluri, ciripesc și încep să își construiască cuiburile. Logodna de primăvară a păsărilor a devenit și o sărbătoare a erotismului uman, ziua înfrățirii, a logodnelor ludice sau reale ale tinerilor. Avem aici o rămășiță a totemismului avimorf , a cultului strămoșilor-păsări, care au jucat un rol important în viața oamenilor.Daca asăazi, în fabule și în povestiri, animalele sunt alegorii ale defectelor și calităților umane, în vechime, comportamentul zburătoarelor era un model de conduită umană, învestit cu prestigiu sacral. (Ivan Evseev – Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească)

Desigur, într-o epocă a tehnologiei și singurătății, a scepticismului, e foarte greu să nu fii ignorant. Mai ales în ceea ce privește credințele, miturile care stau la baza lumii și, deci, a noastră. De unde venim și cine suntem, se întreabă unii, unii care devin tot mai mulți. Semn că nevoia și curiozitatea față de istorie, de tradiții, de fațetele Adevărului, pe înțelesul fiecărei culturi, nu au cum să moară.
Exaltarea și gingășia care caracterizează sărbătoarea iubirii în spațiul românesc sunt greu de egalat în culturile lumii – posibil să fie doar o abordare subiectivă, îmi asum. În orice caz, Dragobetele merită din plin reamintirea. Este nu doar o sărbătoare a Iubirii, ci o sărbătoare a vieții, a renașterii. Și iubirea și viața ajung să fie, la cel mai profund nivel, egale.
Ilustrații de Otto Constantin

Desen-Dragobetele-Otto-Constantin

“Dragobetele”, de artistul plastic Otto Constantin. Un interviu cu Otto și mai multe lucrări pe tema folclorului și tradițiilor românești, aici: http://bit.ly/1BBv3WY

“Dragobetele pupă fetele!”

Majoritatea crede că Ziua Îndrăgostiților este Valentine’s Day, celebrat în America și Europa de Vest pe 14 februarie. Dragobetele este sărbătorit pe 24 februarie. Tradiția spune că, de Dragobete, tinerii și tinerele se îmbracă în straie de sărbătoare, ca de duminică (credința religioasă impune ca duminicile să fie zile de odihnă și, astfel, de sărbătoare, în care te îmbraci cu cele mai bune haine pentru slujba de biserică). Dimineața, se întâlnesc în fața bisericii și apoi pleacă în pădure în căutarea plantelor de primăvară. Apoi se așază în jurul unui foc și spun povești, comunică. La prânz, fetele fug spre sat, fiecare fiind urmărită de tânărul care s-a îndrăgostit de ea. Dacă el e rapid și ajunge la fata pe care o place, iar ea simte la fel, îl pecetluiește cu un sărut de față cu lumea din sat, în comunitate, pentru a “oficializa” iubirea lor. Ori tânărul va fura un sărut – și nu este o simplă joacă, sărutul însemnând chiar dovada de iubire pentru un an plin de dragoste. De aici și expresia de “Dragobetele sărută fetele” sau “Dragobetele pupă fetele”. Sărutul lor semnifică logodna și, cel mai adesea, nunta care va avea loc la toamnă.

Cine e Dragobetele?

În anumite zone, sărbătoarea are conotații diferite. Se pare că nu are o dată fixă de 24 februarie, și i se mai spune Cap de Primăvară, Năvalnic și Logodnicul Păsărilor, fiind asemănător cu grecul zeu Eros sau cu Cupidon. Unele legende spun că e fiul Babei Dochia, dar și aici e loc de interpretări. Dacă nu e să dăm crezare ideii că este o creatură divină, oricum Dragobete este un personaj optimist, pozitiv, simbol al iubirii pure, cel dătător de bucurie și speranță – opus mamei sale, Dochia. Unele legende spun că era jumătate om, jumătate înger, veșnic și extrem de frumos.
Dragobete trece prin lume nevăzut, pentru că oamenii au devenit atât de răi, că nu mai au ochi să îl vadă (posibilă analogie cu “adormirea” omului modern și înstrăinarea de spiritualitate). Este protectorul și aducătorul de dragoste: păsările nemigratoare se strâng în stoluri și se împerechează de Dragobete, cele neîmperecheate rămânând fără pui până la Dragobetele anului viitor, conform Enciclopediei României. Istorisirile spun că Dragobete era, inițial, cel care binecuvânta legăturile animalelor înainte de a-și transpune puterile și în rândul oamenilor.

Natura joacă un rol primordial de “educator” al comunităților. Fetele și băieții care cred în Dumnezeu și în ritualurile naturii (“pasare” în latină însemnând “mesaj al cerului”) le inoculează în viața lor și, deci, își caută perechea cu care vor trăi în iubire tot anul – cel puțin.

Sărbătoarea Dragobetelui ar fi la veche din timpurile dacilor, care sărbătoreau fertilitatea și trezirea naturii din somnul iernii, marcând renașterea și armonia dintre oameni și natura care înflorește. Tradițiile încă sunt păstrate în Sudul și Sud-Vestul României.
Cea mai populară legendă este că Dragobetele sau (Dragomir) era fiul cel bun și frumos al Babei Dochia și care se îndrăgostește de o fată. Iubirea este atât de puternică, încât se căsătoresc fără a o anunța pe mama lui. Furioasă, aceasta o trimite pe nora ei să spele o lână neagră într-un râu, pe o vreme foarte rece, până devine albă. Lucru imposibil, dar, mânată de dragostea pentru Dragobete, începe să spele lâna în van, iar mâinile încep să îi sângereze. Impresionat, o divinitate o ajută cu o floare roșie – care, aruncată în apă, va albi lâna. Așa a și fost. Când Baba Dochia vede floarea roșie prinsă în pieptul fetei, crede că a venit primăvara și pleacă cu oile în munți. Vremea înșelătoare o face să renunțe la cele 12 piei de pe ea. În a douăsprezecea zi, la noapte, un vânt rece se pornește și o îngheață, pe ea, pe Dragobete și pe oile lor, transformându-se în stânci (cele din Munții Bucegi).

"Tradiții de Dragobete", de artistul plastic Otto C. Tinerii îndrăgostiți din sat se aleargă în această zi de sărbătoare.

“Tradiții de Dragobete”, de artistul plastic Otto C. Tinerii îndrăgostiți din sat se aleargă în această zi de sărbătoare.

Dragobetele 2.0

Oricât ar predomina Valentine’s Day, întoarcerea la rădăcinile românești e tot mai intensă în rândul românilor (și nu numai, străinii fiind fascinați de datinile noastre), sătui de superficialitatea unei sărbători împrumutate. De asemenea, pentru a fi „contra sistemului”, multe firme, companii și proiecte gândesc campanii care mizează pe valorile autentice românești ca metodă de atragere a clienților și pun accentul pe Dragobete, nu pe V’Day.
În unele zone ale țării, oamenii pun pasiune în această zi magică de sărbătoare a erosului. Unii țărani folosesc rețete și tehnici străvechi. Se coc pâini și bunătăți care onorează sărbătoarea Europei de Est, inclusiv “pup cu brânză” în Transilvania, cum povestește Ada Mihai în “Romania’s Dragobete: Celebrating the God of Love”. Dragobetele are o însemnătate mistică. Contează acum, mai mult ca niciodată, să fii bucuros, recunoscător și sincer în privința persoanei pe care o iubești.
Carmina Maior, de la Muzeul ASTRA din Sibiu, crede că Dragobetele reprezintă o incursiune în sufletele sătenilor, menită să explice însemnătatea conexiunii cu lumea, cu universul, cu natura. “Dragobete a fost inspirat de natură. Oamenii observă schimbările naturii, cum păsările se împerechează și cum își construiesc cuiburile în această perioadă, și le preiau în rândul lor. (…) Timpul se schimbă, la fel ca obiceiurile. Iar Dragobetele evoluează într-o sărbătoare modernă”. Exemplu stă o idee mai nouă de Dragobete că, dacă pășești pe piciorul partenerului, tu ești cel care va conduce relația.

Ritualuri de Dragobete: „cum să-l faci / să o faci să te iubească”

Detaliu lucrare "Tradiții de Dragobete"

Detaliu lucrare “Tradiții de Dragobete”

Trebuie să atragi atenția. Asta garantează că anul în curs va fi plin de dragoste, bucurii și succes – conform legendelor.Din păcate, multe dintre obiceiurile tradiționale de Dragobete s-au pierdut în patimele moderne. Totuși, în anumite zone rurale ale României, în ziua de 24 februarie, nu se sacrifică animale pentru că ar interfera cu ritualurile de împerechere.
Tot de Dragobete, bărbații ar face bine să nu se certe sau să rănească femeile, altfel le va merge prost tot timpul anului. Tinerii credeau că în aceste zile trebuie să fii bucuros și să respecți datinile, pentru a fi îndrăgostiți tot restul anului.
Dacă Dragobetele are loc într-o zi însorită, așa cum e de dorit, tinerii vor petrece ziua în pădure sau pe câmpiile de unde culeg flori sau adună ierburi care vor fi folosite pentru incantații amoroase. Dacă vremea este potrivnică, ei se vor da pe derdeluș sau se vor aduna acasă la cineva pentru a istorisi povești și mai ales glume.
În unele zone, tinerii pleacă în căutarea de urzici, ghiocei, viorele sau tămâioase, dar urzica fiind printre primele plante care răsar la final de iarnă și una dintr cel mai des folosite în preparatele culinare de sezon tradiționale.
Celebrarea acestui zeu românesc asemănător lui Cupidon pare dedicată femeilor, indiferent dacă sunt în căutarea sufletului-pereche sau deja căsătorite, și indiferent de vârsta lor. Cei care respectă sărbătoarea românească vor fi feriți de boli tot timpul anului.

“Fiecare femeie care are soț trebuie să atingă un străin. Asta este tradiția și sătenii o respectă. Dacă faci vreo greșeală, dacă nu faci ceva în spiritul tradiției, riști să ai un an prost în ceea ce ține de dragoste”(Carmina Maior).

În vremurile apuse, femeile singure adunau omătul rămas – această “zăpadă a zânelor” rezultată din zâmbetele lor.“O lasă la topit, folosind apa pentru a se spăla pe față, pentru a avea o piele frumoasă tot timpul anului și pentru a fi îndrăgite. De asemenea, o folosesc în poțiuni magice”. Pentru cuplurile problematice, de Dragobete se pot face ritualuri magice care să îi facă pe cei iubiți să se reîndrăgostească și să afle cum le va merge relația.
Două semințe ale unei plante speciale cu flori mov, floarea-iubirii, ar trebui plantate și lăsate să crească. Dacă se apleacă una spre alta și se ating, este un semn că mariajul va avea loc sau cel puțin interacțiunea dintre cei doi iubiți.
De Dragobete, tradiția spune să te oprești din muncă și să petreci ziua cel mult muncind pentru decorarea casei, pentru a-l primi pe Zeul Iubirii cum se cuvine, alături de zânele care șoptesc cuvinte siropoase în urechile oamenilor îndrăgostiți.
Nu ar trebui să petreci ziua de Dragobete fără pereche, pentru că ar fi semn de singurătate până la Dragobetele din anul următor. Dacă fetele nu cunosc sau nu au în vedere un băiat în această zi, în timpul anului nu-și vor cunoaște marea dragoste.
Este singura zi în care cei care vor să devină frați spirituali își pot amesteca sângele pentru a oficia această legătură.
Dacă plouă de Dragobete, primăvara va veni mai devreme.

Dragobetele versus Valentine’s Day

În Enciclopedia Catolică scrisă la finalul secolului XIX, sunt menționați trei sfinți Valentin: un preot al Romei, un episcop din Termi și unul din Africa (din secolul trei). Sărbătoarea Sfântului Valentin era ținută și-n Epoca Medievală, în Anglia și Franța, pe 14 februarie când “păsările încep să se împerecheze”.
În secolul XX, deja s-a trecut la o multitudine de legende, explicate foarte bine de Tudor Pamfile, scriitor, etnolog și folclorist român: “când vorbim despre folclor, legendele sfinților sunt atât de diferite, că provoacă confuzie, chiar și cele despre același sfânt (…) legendele sunt vii prin puterea creației și imaginației oamenilor care simt nevoia de a corela fapte miraculoase unor sfinți”. Sfântul Valentin are și el mai multe legende diferite, în special legate de credința sa religioasă și latura romantică.
Trecând la absorbirea sărbătorii de către Români, ea s-a petrecut în anii ’90 prin promovare mass media, prin filme adolescentine (“Beverly Hills” fiind cel mai celebru), în școli și licee, apoi la nivel național, prin scrisori de dragoste anonime, apoi prin cadourile binecunoscute. Toate astea reprezentând o reacție naturală la anii de izolare politică din regimul ceaușist.
În timp ce Valentine’s Day devenea cool și atât de popular, pentru a fi în rând cu lumea, Dragobetele devenea mai rar menționat, ca și cum ar fi fost o sărbătoare demult uitată, undeva printre satele răsfirate și aproape mistice, nerevelate nouă (știri prezentate cu fete îmbrăcate în straie de sărbătoare și unele articole în reviste, concerte speciale etc.). Un nume de referință în toate sursele lor este singurul român etnograf și teolog care a cercetat folclorul atât de amănunțit, Simion Florea Marian, prin cartea “Sărbătorile la români”, la finalul secolului XIX. Așa aflăm că Dragobete e sărbătorit fie pe 24 februarie, odată cu “Descoperirea capului Sfântului Ioan”, ori pe 1 martie, fiind Capul de Primăvară.
“În această zi, dimineața, toți băieții și fetele își piaptănă părul, își iau straie curate, iar dacă e frumos afară, pleacă lângă râu pentru a culege ghiocei. (Marian, p. 237) (…) E o competiție a fetelor pentru a se îndrăgosti și există atâta bucurie în rândul mamelor care-și văd fetele înconjurate de o iubire inocentă, că de multe ori ajung să se invidieze și să lupte pentru asta”.

STUDIU: . Ce spun românii?

Conform unui studiu din 2013, pe un eșantion de 740 respondenți între 15-65 de ani, tot Valentine’s Dayare parte de mai multă notorietate, cu 100% față de 95% Dragobete. 57% dintre ei au și sărbătorit V Day, față de 44% care au sărbătorit Dragobetele.63% consideră că Dragobetele este ziua potrivită pentru a sărbători Ziua Îndrăgostiților.
Cât de importantă este sărbătorirea acestei zile? Se pare că majoritatea crede că Valentine’s Day este mai importantă, iar persoanele de sex masculin cred că pentru partenerele lor este mai importantă. În același timp, persoanele de sex feminin cred că partenerii acestora nu acordă o importanță la fel de mare sărbătorii.
33% nu și-au declarat sentimentele cu ocazia Valentine’s Day, în timp ce 38% au spus “te iubesc” persoanei respective. 15% au folosit alte cuvinte pentru a-și mărturisi iubirea, în timp ce 14% au dat de înțeles asta.
În 2013, 40% au sărbătorit Valentine’s Day, iar 74% cu partenerul. 80% dintre respondenți au dăruit și cadouri, 40% au sărbătorit în oraș, 35% au gătit ceva special (mai ales cei între 45-64 de ani) și 7% în oraș.
Cadourile au venit din partea bărbaților între 15-24 de ani, printre care flori, dulciuri, bomboane, ciocolată, cosmetice, bijuterii – în timp ce femeile au oferit articole de îmbrăcăminte, dulciuri sau cadouri personalizate, cu un preț mediu de 93 lei pentru un cadou oferit. Bărbații au dat mai mult (în jur de 100 lei), femeile mai puțin (în jur de 73 lei).
Ce părere au românii de Valentine’s Day? „Nu cred că e nevoie de o zi specială pentru a sărbători iubirea, o sărbătoresc zi e zi” au bifat 77% dintre respondenți, în timp ce 76% cred că este doar o altă ocazie de a crește veniturile comercianților, 67% cred că este mai mediatizată decât e necesar și 56% cred că românii ar trebui să sărbătorească Ziua Îndrăgostiților doar de Dragobete.
Majoritatea crede că Valentine’s Day e doar o zi obișnuită, nu e românească și nu ar trebui sărbătorită, este kitschioasă. Pe de altă parte, uniicred că este o zi care să reamintească cât de importantă e iubirea. Un procent mare crede că Valentine’s Day este o ocazie de a face ceva împreună cu partenerul. 22% crede că e ocazia perfectă pentru a lua decizii importante ori pentru a face pași mari în relație.
Pe scurt, românii preferă Valentine’s Day pentru a oferi cadouri și a lua masa în oraș – de obicei, acestea merg mână-n mână. Cadourile au fost alese special, direct din magazine, mai ales florile, dulciurile și cosmeticele. Femeile au preferat articolele de îmbrăcăminte/încălțăminte ori cele personalizate. Cu toate că mulți cred că Dragobetele este o sărbătoare autentică, tot Valentine’s Day este mai activă și mai mediatizată – pentru creșterea veniturilor comercianților. Dacă vă întrebați ce branduri au fost intens comercializate și cumpărate, se pare că Milka și Raffaello, urmate de Lidl și Emag.
De Dragobete, să fii voios ca păsările, c-așa cere oricum și tradiția. Și e o tradiție a fericirii universale.

Surse:
Romania-Insider.com, gonomad.com, muzeultaranuluiroman.ro, comenius-legends.blogspot.ro, terradacicaaeterna.blogspot.ro, exactcc.ro;
A new definition of occidentalization: from Saint Valentine to the Romania‘DRAGOBETE’ and from Disneyland to theRomanian ‘DRACULA PARK’,lector drd. Georgescu Sorina, Universitatea Hyperion (www.academia.edu)

Comments

On 12/10/2021 12:15
Elizabeth said:
Fostul meu iubit ne-a părăsit pe mine și pe fiica mea acum șase săptămâni, după ce am încercat aproape totul pentru a-mi restabili relația, am fost dezamăgit. Nu mi-a ieșit nimic. O săptămână mai târziu, în timp ce parcurgeam Instagram-ul meu, am văzut câteva mărturii despre DR, zori ajutând oamenii să-și reaprindă relația și să repare casele sparte, la început am fost sceptic, dar am decis să încerc și am luat contact cu DR, Dawn pentru ajutorul ei, câteva zile făcând contactul cu ea, totul s-a schimbat automat, tristețea mea a devenit bucurie, zâmbetul era pe toată fața mea, totul s-a întâmplat foarte repede și rezultatul a fost perfect. Folosesc acest mediu pentru a-l aprecia pe Dr, Dawn, dacă aveți dificultăți în relația dvs. Dr. Dawn Acuna este singura persoană care vă poate ajuta: dawnacuna314@gmail.com WhatsApp: +2348032246310

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.